luni, 12 aprilie 2010

E timpul...

...sa ma relegitimez, in niciun caz nu am nevoie sa ma reinventez, trebuie doar sa scrijelesc putin praful care s-a asezat perfid, peste tot ce sint EU, pentru a da de esenta.

E timpul sa rup orice parte a cercului poftesc, numai s-o rup. Imi repugna discutiile despre caini, pisici si flatulenta, imi repugna butonul rosu de supraincalzire ce clipeste in inima mea.

E timpul sa gandesc c-un alt cap, sau picioarele sa ma duca pe alte poteci. Sa traiesc si sa las sa traiasca, pe mine si pe altul in locul meu, intr-un locas pe care am pus monopol neavand nevoie de unul.

E timpul sa reinvat sa ma plimb, sa calatoresc, sa VAD si altfel, cu mana-mi implantata fie in buzunar, fie-ntr-alta mana. E timpul sa iert si sa fiu iertat, fiindca "de sus" totul e amuzant de irelevant.

E timpul sa nu mai inalt zmeie; e un compromis, fiindca sa nu mai fiu zmeu nu pot. E timpul sa LUPT pentru ce declam, aclam, reclam.

Asta e pentru MINE, dar cred c-ar trebui sa stii. Nu voi cauta niciodata absolvire pentru ceva ce e intrinsec noua, dar cand ceva se pierde, cred ca degetele aratate sint un debuseu sanatos pentru frustrare...totusi gandeste inainte sa impungi.

Gata. I love water going under the bridge.

A.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu